Cerul vieții mele, nu e mereu senin,
Nici cerul dumitale, ce te găseşti aici.
Dar cândva, viața acesta de jos, de pe pământ
Va însemna pentru noi, doar amintirii ce vor pieri în vânt.

Cerul vieții noaste, e şi cu nori negri şi greoi
E şi cu curcubeul ce vine după ploii.
Dar sus la Tatăl, nu vor mai fi dureri,
Şi nici probleme, ca să ne pese mai mult de ele de cât de Dumnezeu.

Viața noastră aicia nu e roz, e şi neagră uneori,
E şi cu ispite ce parcă ne cuprind, dar şi cu fericire, căci prin Harul Său trăim.
Viața acolo o să fie după placul Său, şi sunt convis că va fi bine, şi nu rău.

Viața ne aduce încercării, dar doar prin voia Tatălui de sus, căci El deține controlul acestei lumi.
Viața aceasta e doar un drum, iar noi suntem călătorii, ce mergem pe el, pentru a ajunge la Dumnezeu.

Călătoria ce o ai aici, nu ştii şi nu ştiu cât va dura.
Căci El a decis pentru fiecare, când e timpul potrvit pentru a pleca.
Călătoria ce-o parcurgi, vine cu decizii şi alegerii de făcut, care o să reprezinte unde la final te duci.

Călătoria, trebuie să o faci cu Isus, altfel nu ve ştii care e alegerea corectă pentru problemele cu care te confrunți.
Unul singur ce te poate ajuta, acela este Isus, Cel ce şi-a dat viața Lui.
Ca să poți schimba, decizia cu cine în veşnicie vei sta.

El vrea, dar tu vrei să mergi cu El?
Isus nu-i obligă pe oamnei să-L aleagă pe El.
Doar dacă vor să petreacă veşnicia-n cer
Atunci Isus e calea pentru a ajunge-n cer cu Dumnezeu.